OP ED: Riscuri în colectarea de date privind sistemul public de educație

OP ED: Riscuri în colectarea de date privind sistemul public de educație

Acest articol este despre un fenomen a cărui amploare nu o cunoaștem, dar care, din nefericire, poate să devină (dacă nu este deja) o practică răspândită în multe locuri și medii din România.

CONTEXT

Pe data de 25 mai 2021, Inspectoratul Școlar Județean Brașov a transmis conducerilor școlilor din județul Brașov, pe canalele de comunicare, un chestionar despre hărțuirea/agresiunea/violența în școlile publice, chestionar care urma să fie distribuit elevilor, părinților și cadrelor didactice. Asociația District Hub a susținut, în repetate rânduri, nevoia ca inspectoratele școlare județene să apeleze la astfel de studii pentru a lua decizii fundamentate. De altfel, aceasta a fost și rațiunea din spatele Barometrului Educațional, derulat de Asociația District Hub în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov.

Un aspect care a atras însă atenția unora dintre colaboratorii Asociației District Hub, pe lângă cel al calității îndoielnice a acestor chestionare, este faptul că aceleași chestionare sunt distribuite și pe pagina personală de Facebook a unuia dintre conducătorii instituției, în vederea colectării de date pentru realizarea tezei de doctorat a domniei sale. În acest context și după consultarea colaboratorilor Asociației District Hub, am decis să prezentăm public următoarea opinie.

OPINIA ASOCIAȚIEI DISTRICT HUB

  1. Considerăm că utilizarea canalelor de comunicare ale unor instituții publice în vederea realizării unor obiective personale de către unul sau mai mulți dintre reprezentanții instituției respective este o practică îngrijorătoare care trebuie oprită (la toate nivelurile și în orice context). Rolul instituțiilor publice, într-o democrație sănătoasă, guvernată de reguli, nu este acela de a avansa obiective personale prin utilizarea pozițiilor publice oficiale, de autoritate. Utilizarea canalelor de comunicare ale instituțiilor publice impune, în primul rând, autoritatea celui care transmite mesajul și impune un anumit tip de răspuns la solicitările transmise pe astfel de canale. Deși înțelegem dificultățile cu care un cercetător se poate confrunta în ceea ce privește colectarea de date, reiterăm nevoia ca mijloacele de comunicare ale instituțiilor publice să nu mai fie utilizate pentru realizarea unor obiective personale și ne exprimăm încrederea că, în viitor, proiectele personale vor fi separate de cele instituționale.   
  2. Un al doilea aspect semnalat de colaboratorii asociației, asupra căruia dorim să ne aplecăm, se referă la calitatea chestionarelor în cauză. Consultând chestionarele distribuite către școlile din județul Brașov, am constat cu dezamăgire că acestea prezintă anumite probleme în ceea ce privește fundamentarea lor metodologică. Câteva exemple concrete în acest sens sunt: (i) lipsa unor date despre autorii studiului și modul în care datele colectate vor fi utilizate (conform practicilor academice și de cercetare), (ii) utilizarea în cazul câtorva indicatori a unor scale de evaluare care nu permit identificarea unor valori medii de referință (utilizarea, de pildă, a unor scale cu punctaj de la 1 la 6, care nu conțin o valoare medie), sau (iii) utilizarea unor termeni vagi sau nedefinți în formularea întrebărilor. De asemenea, metodologia de colectare a datelor (prin apel deschis, fără o eșantionare prealabilă), ridică, în opinia noastră, mari semne de întrebare cu privire la relevanța statistică a datelor colectate și implicit cu privire la rezultatele studiului. Deși considerăm că astfel de scăpări metodologie sunt un caz izolat, credem că posibilitatea ca asemenea abordări în ceea ce privește colectarea de date să fie o practică răspândită la nivelul mediului academic din România este îngrijorătoare și ar trebui evaluată cu prioritate. Calitatea cercetării academice este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Din păcate, România încă trebuie să depună eforturi susținute pentru a îmbunătăți percepția asupra calității mediului universitar autohton, motiv pentru care ne exprimăm încrederea că, în viitor, colectarea de date în diverse scopuri academice va fi tratată cu mai multă seriozitate și fundamentată pe metodologii solide de cercetare. 
(i) lipsa unor date despre autorii studiului și modul în care datele colectate vor fi utilizate (conform practicilor academice și de cercetare)
(ii) utilizarea în cazul câtorva indicatori a unor scale de evaluare care nu permit identificarea unor valori medii de referință
(iii) utilizarea unor termeni vagi sau nedefinți în formularea întrebărilor

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Așa cum am menționat, considerăm că orice demers de fundamentare a deciziilor privind sistemul public de educație pe date solide, colectate de la actorii implicați în procesul de educație, este dezirabil și trebuie încurajat și susținut. În opinia noastră, însă, astfel de demersuri de cercetare trebuie să se bazeze pe metodologii solide și să respecte toate practicile academice recunoscute la nivel internațional.

Acest articol reprezintă și o invitație la un dialog onest și constructiv către toți actorii din sistemul public de educație din județul Brașov. Dacă doriți să ne transmiteți un mesaj referitor la subiectul acestui articol, vă invităm să ne contactați prin intermediul formularului online disponibil pe pagina www.districthub.ro sau să ne scrieți la adresa de email contact@districthub.ro.